Oare?

Printre noi trăiește fericirea, Care din când în când fuge Printre stele și prin galaxii Te aștept,iar tu nu mai vii Lacrimii care nu mai dor, Sunt reci,cam trist decor Și o scânteie parcă arde, Zace pe fundul unei mari. Plină-i de dorul cei departe, Se întoarce, uneori arzând, Pentru o secundă și așteaptă... De ce nu ne ajunge?